Balcerowicz, fost ministru de Finanțe al Poloniei: România trebuie felicitată pentru implementarea pensiilor private. Nu faceți ce au făcut Polonia sau Ungaria

România trebuie felicitată pentru implementarea Pilonului II de pensii private obligatorii, este de părere Leszek Balcerowicz, fost premier, ministru de Finanțe și președinte al Băncii Naționale a Poloniei.

„Problema datoriilor suverane a fost suspendată, nu rezolvată (…) În SUA și în majoritatea statelor, datoria implicită (cea a pensiilor ce urmează a fi plătite n.r.) este mult mai ridicată decât cea explicită. Țările care au început să implementeze Pilonul II, cum este România, ar trebui felicitate”, a declarat Balcerowicz, miercuri, la o conferință privind riscul de țară, oraganizată de Coface și Mediafax.

În vara anului trecut, guvernul Poloniei a anunțat naționalizarea sistemului privat de pensii, mai exact, transferarea tuturor activelor, cu excepția celor investite în acțiuni, către sistemul public de pensii.

Executivul a motivat decizia argumentând că actualul sistem este prea costisitor pentru finan­țe­le publice și nu adu­ce beneficii adiționale viitorilor pensionari.

„Ceea ce s-a întâmpla în Polonia, în Ungaria, este un exemplu prost. Nu trebuie să faceți asta”, a avertizat Balcerowicz.

Leszek Balcerowicz este un economist de renume. El este considerat a fi arhitectul reformelor economice din Polonia, de după 1989. În prezent este profesor de economie la prestigioasa Școală de economie din Varșovia.

Sistemul de pensii, sustenabil până în 2030

Un studiu recent asupra sistemului de pensii din România a arătat că acesta este sustenabil doar până în anul 2030, pe fondul unei perspective demografice proaste, agravate de pierderea masivă a populației active din cauza migrației.

Cabinetul Ponta 3 și-a asumat în programul de guvernare dezvoltarea unui sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire. Practic, fiecare cetățean își va „strânge” pensia, nu va mai depinde de contribuțiile viitorilor angajați din sistem atunci când va ieși din piața muncii.

În prezent, în România funcționează un sistem de pensii bazat pe trei piloni, cea mai mare parte a contribuțiilor plătite de salariați îndreptându-se către bugetul de stat, banii fiind destinați plății pensiilor.

Primul pilon este reprezentat de asigurările sociale de stat, respectiv contribuțiile tuturor angajaților și angajatorilor din economie și constituie mare parte din pensia primită de persoanele ieșite din câmpul muncii. Al doilea este cel al pensiilor private obligatorii, pilon în care se virează o cotă de contribuție de 4% din veniturile brute ale participanților. Al treilea pilon este tot privat, însă facultativ. Cei care doresc să-și rotunjească veniturile la pensie au opțiunea de a investi în așa-numitul Pilon III.

De la lansare și până în prezent, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au primit în administrare de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanților, contribuții brute totale în valoare de 11,3 miliarde de lei, ajungând, în urma investițiilor, la active nete de 13,9 miliarde de lei. Diferența de 2,6 miliarde de lei reprezintă câștigul produs de fondurile de pensii în beneficiul participanților.

Sistemul conturilor individuale de economii, bazat pe acumulare este diferit. Practic, fiecare contribuabil își strânge, la propriu, pensia. Banii ajung într-un cont, nu la bugetul statului, iar angajatul îi administrează în funcție de nevoile pe care anticipează că le va avea la pensie.

Balcerowicz: Ceea ce se întâmplă în Ucraina și în Rusia, stimulent pentru accelerarea reformelor structurale

Fostul ministru de FInanțe al Poloniei este de părere că tensiunile dintre Ucraina și Rusia ar trebui să reprezinte un imbold pentru accelerarea reformelor structurale.

„Nu sunt un profet și nu sunt un profet al doom-ului (referință la Nouriel Roubini, supranumit profetul doom-ului, al apocalipsei, în urma previziunilor sale cu privire la criza economică și financiară izbucnită în 2008, n.r.). Sloganul general trebuie să reformele structurale. Ce reforme structurale ar trebui lansate”, a declarat Balcerowicz miercuri, la conferința Risc de țară, organizată de Coface și Mediafax.

În opinia sa, ceea ce să întâmplă acum în Ucraina și în Rusia ar trebui să reprezinte un „stimulent pentru accelerarea reformelor structurale”, fiecare stat având datoria să identifice domeniile în care are nevoie de astfel de schimbări.

Polonia, spre exemplu, încearcă să găsească în prezent soluții pentru reducerea șomajului, pentru încurajarea investițiilor și sporirea productivității.

„În Polonia avem trei probleme: scăderea forței de muncă, rata de investiții din Polonia este foarte scăzută, 20% în sectorul privat și productivitatea scade. Nu știm exact de ce, dacă nu există suficientă competitivitate în anumite sectoare, dacă e necesară finalizarea privatizărilor sau reformarea universităților”, a explicat el.